Mandala din perspectiva lui Jung

Mandala din perspectiva lui Jung – imagine stiintifica (psihologica) a mandalelor

Data trecuta am explicat ce este o mandala (vezi Mandala – simbol, ritual sau meditatie?) si am avut o abordare spirituala in ceea ce priveste simbolistica ei.

Astazi vom incerca sa intelegem mandala din perspectiva stiintifica, psihologica.

Nu foarte multi stiu ca mandalele au fost popularizate in occident, de psihologul elvetian Carl Gustav Jung (vezi – wikipedia.org, Carl Gustav Jung), fondatorul psihologiei analitice.

In Budismul Tibetan mandala este un instrument cultic, menit sa sprijine meditatia si concetrarea. In psihoterapie, aceasta are rol si in interpretarile starilor psihice ale pacientilor.Arhetipurile si inconstientul colectiv - C.G. Jung

Intrigat de legatura dintre arta si inconstient, Jung, a observat la sine si la pacientii sai, faptul ca motivul cercului apare in mod spontan in vise. Se intampla, cu precadere, in anumite stari conflictuale si in schizofrenii.

Jung spune ca nevoia de a desena mandale a aparut si in timpul perioadelor in care acesta simtea nevoia profunda de dezvoltare personala. Aceste mandale reflectau starea sa interioara.

Mandalele si efectele lor terapeutice

Dupa cum precizam mai sus, de regula, eficienta mandalelor se manifesta in rezolvarea starilor conflictuale, cum ar fi starile de disociere sau dezorientare psihica.

Spre exemplu, la copii cu varste cuprinse intre opt si unsprezece ani, ai caror parinti sunt in divort sau la adultii care sufera de o nevroza care este in tratament.

Acesti adulti nevrotici se confrunta cu problematica contradictiei antagonice (*1) dintre nevroza si tratament. Din aceasta stare rezulta dezorientarea lor psihica.

In astfel de cazuri se vede clar cum ordinea stricta a unei astfel de imagini circulare (mandala) compenseaza dezordinea si confuzia starii psihice. Compensarea se face prin construirea unui punct central la care se raporteaza tot.

Vedem intr-un mod evident o incercare de auto-vindecare a naturii, care nu vine dintr-o reflectie constienta, ci dintr-un impuls instinctiv.

Jung considera aceasta incercare de auto-vindecare, un arhetip (*2) care apare pretutindeni. Arhetipul nu-si datoreaza existenta traditiei, ci este unul universal, caracteristic speciei noastre.

S-a constatat empiric ca astfel de imagini exercita uneori efecte terapeutice considerabile asupra autorilor lor. Fenomenul se petrece deoarece reprezinta adesea incercari pentru punerea in accord a unor opusi care aparent nu ar putea fi adusi laolalta. Efectele terapeutice ale mandalelor apar si in depasirea unor rupturi ce par lipsite de speranta.

Cand se maniesta efectul vindecator al mandalelor?

Important este sa intelegem faptul ca o simpla incercare de a desena o mandala poate avea un efect vindecator foarte puternic. Efectul vindecator are loc numai atunci cand se produce spontan.

Din punct de vedere empiric, nu ne putem astepta la nimic de la o repetare artificiala sau o imitare a unei astfel de imagini.

Asteptam sa ne spui ce crezi despre mandale intr-un comentariu!

*1 – Contradictie care constituie continutul procesului de dezvoltare si care nu se rezolva decat prin distrugerea elementului vechi in favoarea celui nou
*2- in psihologie: Structura profunda a psihicului, înnascută, care genereaza imagini simbolice si guverneaza organizarea experientei umane

Sumar
Mandala din perspectiva lui Jung
Nume articol
Mandala din perspectiva lui Jung
Descriere
Jung spune ca nevoia de a desena mandale a aparut si in timpul perioadelor in care acesta simtea nevoia profunda de dezvoltare personala.
Autor
Publicat de
Piticool ART
Logo

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.